Muzeul Satului Vâlcean şi-a conturat profilul său tematic înca din 1974 sub forma unui sat muzeu, menit să reconstituie pe o suprafaţă de 8 hectare, imaginea funcţională a unei aşezări rurale tradiţionale, cu toate instituţiile sale social-culturale.
Muzeul deţine 43 de case ţărăneşti cu aprox. 4400 de piese de mobilier, ceea ce-i conferă o poziţie dominantă în rândul muzeelor de profil.
În prezent muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale:
1. Sectorul Gospodărie: locuinţa cuprinde un numar de 42 unităţi şi peste 12.000 piese muzeistice, ilustrând structura gospodăriei, în funcţie de ocupaţiile tradiţionale.
2. Sectorul Social cultural al „monumentelor de utilitate publică”: cuprinde o şcoală primară rurală de la începutul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfârşitul secolului al XIX-lea din satul Sălişte comuna Malaia, o biserică din lemn, construită la 1785 si transferată din comuna Nicolae Balcescu, un scrânciob din comuna Stoeneşti, iar în perspectivă acest sector va fi completat cu o primărie rurală, precum şi cu alte obiective cu valoare arhitectonică.
3. Sectorul Meştesuguri şi tehnici populare: procedeele şi tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru făurirea unor unelte, vase şi diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale şi animale sau tehnicile tradiţionale pentru obţinerea unor produse animale şi vegetale.
4. Sectorul Construcţiilor specializate, reprezentat prin câteva unităţi, ilustrând pe cele de la hotarul satului sau din zona montană: troiţe de drum, transferate din localităţile Govora - sat şi Feţeni, fântâni de hotar, stupine de albine, o stână transferată din muntele Smeurat, un conac de vie transferat din comuna Fârtaţesti, foişoare de pază etc.
Muzeul Satului Vâlcean
Muzeul de Arta Casa Simian
Cladirea care adaposteste Muzeul de Arta a apartinut familiei Nae si Tita Simian originari din Salistea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de incaltaminte in Rm. Valcea, la jumatatea secolului XX.
Casa beneficiaza de o structura arhitectonica specifica, insumand doua tipuri de spatiu, unul punand an valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construita in 1940, de arhitectii Gheorghe Simotta (1891 – 1979) si Nicolae Lupu (1905 – 19xx), ambii de orientare neoromaneasca si un altul neutru, functional pentru necesitatile unei galerii de arta, construit odata cu transformarea locuintei in muzeu.
Spatiul eclectic, dar armonios, al partii „istorice” a cladirii, reuneste elemente stilistice multiple romanice, gotice, renascentiste, creand o impresie generala de vila italiana, accentuata de existenta gradinii interioare, terasata, cu portic si acoperis din olane.
Expresie artistica, puternica si primitoare a constructiei, determina o organizare expozitionala care sa valorifice la maximum acest efect. Din aceasta cauza expunerea muzeala nu este realizata, neaparat, in mod sau cronologic, fiecare incapere devenind un tot de sine statator, incercandu-se, pe cat posibil, evitarea monotoniei si exploatarea unor efecte scenografice.
Expozitia permanenta a Muzeului de Arta, reuneste lucrari de valoare de pictura si de sculptura romaneasca, apartinand unor artisti de renume de la sfarsitul secolului al XIX-lea : N. Grigorescu, Nicolae Vermont, Sabin Popp, Ipolit Strambu , Sava Hentia, Ion Georgescu, F.Storck.
Din prima jumatate a secolului XX, muzeul detiine lucrari de Gh.Petrascu, N.Tonitza. Th.Pallady, C.Michailescu.
A doua jumatate a secolului XX, cuprinde in expunere lucrari ale pictorilor: H.Catargi, I.Tuculescu, Florin Niculiu, Margareta Sterian, Michaela Eleutheriade, Lucia Dem. Balacescu, Corneliu Baba, Camil Ressu, Horia Bernea, Virgil Almasanu, Dan Hatmanu, Sabin Balasa, Ion Salisteanu, Paul Gherasim, Ion.Grigorescu, Marin Gherasim, Viorel Margineanu etc. si cateva lucrari de sculptura dintre care se remarca prin calitatea artistica, cele realizate de George Apostu, Ovidiu Maitec si Costel Badea.
Muzeul poseda un tablou din Scoala venetiana din prima jumatate a secolului al XVIII-lea.
Prin organizarea unor tabere de creatie, in ultimul deceniu al secolului XX, s-a obtinut o imbogatire a colectioilor cu lucrari ale unor pictori contemporani: Vasile Tolan, Horia Petrutiu, Vioara Bara, Mircea Catusanu, Adrian Chira, Ion Augustin Pop, Stefan Pelmus, Epaminonda Tiotiu. Muzeul de Arta a primit in aceiasi perioada, o donatie importanta din partea artistilor Gheorghita si Gregorian Rusu, cuprinzand lucrari de pictura si grafica.
Fara a deveni o permanenta, in expunere sunt incluse si obiecte de arta veche romaneasca, icoane si obiecte de cult din colectia Muzeului Judetean, valorificand tendinte formale din secolele XVI – XIX, reprezentative pentru judetul Valcea.
Muzeul de Arta mai poseda o bogata colectie de lucrari de grafica, desene si acuarele care sunt expuse temporar.
Anual, Muzeul de Arta organizeaza expozitii de pictura si sculptura contemporana, iar in timpul verii, in curtea interioara expun artisti plastici din localitate.
MUZEUL SATULUI. BUJORENI Valcea
Va propunem un periplu prin satul valcean ale carui valori le-am conservat, ca si cum v-am invita in casa noastra, la masa noastra, in universul spiritual unic care caracterizeaza aceasta zona, unde realitatea se impleteste cu mitul, dand viata celei mai sincere exprimari a romanismului autentic. Modelul de asezare rurala traditionala, cu institutiile ei social-culturale, pe care aveti privilegiul sa o cunoasteti si-a conturat profilul tematic din anul 1969 si a intrat in circuitul turistic de vizitare in 1974, cand am considerat ca s-a implinit ca o personalitate distincta.
Am organizat totul respectand cu strictete factorii constitutivi ai unui sat autohton care traieste cu adevarat, chiar daca ar fi sa luam in considerare numai faptul ca il insufletiti prin prezenta dumneavoastra in calitate de oaspeti. Veti remarca faptul ca gospodariile si constructiile comunitare, transferate din diferite localitati ale judetului, au fost amplasate tinand cont de formele de relief ale zonei in asa fel, incat nimic sa nu inspire o atitudine premeditat idilica. Gospodariile care pun in valoare preocuparile traditionale, mestesuguri, tehnici populare si constructiile specializate sunt in masura sa va ofere imaginea nealterata a satului valcean.
Au fost reconstruite o serie de ateliere mestesugaresti: de olarit, de dulgherie-tamplarie, de prelucrare a parului de capra. Interesante sunt si instalatiile tehnice, morile de mana si cea de apa din zona etnografica Loviste, piva, cazanul de tuica si o serie intreaga de instalatii pentru producerea vinului. in final, dar nu in ultimul rand, credem ca veti fi impresionati de arta populara valceana, ilustrata in muzeu prin decorarea interioarelor locuintelor si in cadrul atelierelor mestesugaresti, fie ca este vorba de piese textile sau de ceramica, din lemn ori metal, fie ca este vorba de icoane si mobilier popular. Speram ca aceasta enclava de cultura populara, care este Muzeul Satului Valcean, sa va fie dupa vizitare mai aproape de suflet.
Viata spirituala este prezentata cu generozitate, inca de la intrarea in sat, de scoala primara, de biserica de lemn ctitorita in 1785, de troitele si crucile de pe marginea drumului. Hanul este pregatit pentru primirea oaspetilor. Gospodariile sunt in numar de 45, mobilate cu peste 8500 de piese realizate prin mijloace traditionale. Totul este prezentat evolutiv de la stana din zona montana, pana la casa din vatra satului cu una sau mai multe incaperi. Veti remarca in mod deosebit casele cu foisor din zona etnografica Horezu si gospodariile de viticultori din podgoria Dragasani.
Muzeul este reprezentat prin cele patru sectoare ale sale.
Sectorul Gospodarie
locuinta cuprinde un numar de 42 unitati si peste 12.000 piese muzeistice, ilustrand structura gospodariei, in functie de ocupatiile traditionale: agricultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesuguri si tehnici populare, urmarind in acelasi timp, diversitatea si evolutia planimetrica si volumetrica a locuintelor cu una sau mai multe incaperi.
in cadrul muzeului, se remarca in mod deosebit, casele cu foisor din zona etnografica Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate in viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca), in pomicultura (comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara) ori in cresterea animalelor din zona montana (satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi).
Alaturi de locuinte, in cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de constructii anexe: patule, magazii, fanare, cotete destinate depozitarii unor produse agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale.
Sectorul Social
cultural al “monumentelor de utilitate publica” cuprinde o scoala primara rurala de la inceputul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfarsitul secolului al XIX-lea din satul Saliste comuna Malaia, o biserica din lemn, construita la 1785 si transferata din comuna Nicolae Balcescu, un scranciob din comuna Stoenesti, iar in perspectiva acest sector va fi completat cu o primarie rurala, precum si cu alte obiective cu valoare arhitectonica.
Sectorul Mestesuguri
tehnici populare prezinta procedeele si tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru faurirea unor unelte, vase si diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor produse animale si vegetale.
In cadrul muzeului a fost transferate si reconstituite o serie de ateliere mestesugaresti – atelierul de olarit din centrul Vladesti (secolul XX), atelierul de dulgherie-tamplarie (secolul XX) din satul Serbanesti, comuna Salatrucel, atelierul de prelucrarea parului de capra (inceputul secolului al XX-lea), din satul Curtea, comuna Popesti, precum si un atelier de fierarie din comuna Prundeni.
Sunt de semnalat si instalatiile tehnice – morile de mana si de apa din zona etnografica Lovistea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoenesti si Buda, piva din localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus, sau o serie de instalatii pentru obtinerea vinului (teascuri, linuri etc.), organizate in cadrul unor gospodarii de viticultori, transferate din localitatile Mitrofani, Olteanca, Prundeni, din zona podgoriei Dragasani.
Sectorul Constructiilor specializate
reprezentat prin cateva unitati, ilustrand pe cele din hotarul satului sau din zona montana: troite de drum, transferate din localitatile Govora-sat si Feteni, fantani de hotar, stupine de albine, o stana transferata din muntele Smeurat, un conac de vie transferat din comuna Fartatesti, foisoare de paza etc.
In final, dar nu in ultimul rand
valoroasa noastra arta populara valceana este ilustrata in muzeu, prin prezentarea ei in decorarea interioarelor locuintelor, in cadrul atelierelor mestesugaresti, prin piesele textile sau de ceramica, din lemn, metal, de iconografie si mobilier popular.
Reprezentand aceste obiecte, noi consideram ca, marile valori de patrimoniu cultural, pastrate si tezaurizate cu mare grija in acest minunat sat-muzeu, reprezinta radacinile noastre strabune si merita atentia si tot respectul generatiilor actuale.
MUZEUL SATULUI – Bujoreni, Valcea
Program de vizitare:
- Vara (aprilie – octombrie): zilnic 10:00 – 18:00, luni inchis
- Iarna (noiembrie – martie): zilnic 10:00 – 17:00, luni inchis
Adresa:
- Comuna Bujoreni, DN7 Ramnicu Valcea – Sibiu, judetul Valcea
- Telefon: 0250 74 68 69
MUZEE IN JUDETUL VALCEA
Inceputurile muzeografiei valcene dateaza imediat dupa al II-lea razboi mondial, prin infiintarea la Rm. Valcea, in anii 1949-1950, a primului muzeu – Muzeul Regional Rm. Valcea – prin preluarea de la Liceul „Lahovari” a unor colectii de arheologie, istorie, arta plastica, icoane, carte veche bisericeasca, piese de stiinte naturale etc).
Muzeul a fost organizat, initial, in cladirea actualului muzeu de Arta „Casa Simian”, transformandu-se in anul 1955 in Muzeul Raional Rm.Valcea, iar din 1968 devenind Muzeul Judetean Valcea.
Dupa anul 1968 Muzeul Judetean Valcea a cunoscut o dezvoltare si o extindere continua a colectiilor, transformandu-se intr-o institutie de cultura specializata in cercetarea, conservarea, restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural .
Fiind conceput si organizat ca un complex cultural Muzeul Judetean Valcea are in structura sa organizatorica un numar de 9 unitati muzeale.
Postări
